A fost prea frumos ca să nu merite reamintit…
Nu am organizat chiar anual o Zi a Revistei „Curtea de la Argeş”, din varii motive – în 2021 din cauza pandemiei, în 2023 din raţiuni… urmuziene (fiind Anul Urmuz, au avut prioritate acţiunile dedicate aniversării-comemorării acestuia).
Anul acesta, întâlnirea a avut ca scop reamintirea lui Nicolae Dabija (15 iulie 1948, Codreni, raionul Cimișlia, RSS Moldovenească, URSS – 12 martie 2021, Chişinău), unul dintre corifeii Şcolii Basarabene (aluzie la Şcoala Ardeleană – voi reveni cândva) care a dus la Renaşterea Naţională basarabeană din anii 1980. Scriitor de clasă, unionist activ, vizibil de ambele părţi ale Prutului, mare prieten al Argeşului şi al revistei, Nicolae Dabija a fost de mai multe ori la Curtea de Argeş, revista noastră fiind „înfrăţită” cu „Literatura şi Arta”, revista care a făcut istorie (şi face în continuare, realizată acum de Doina Dabija, fiica poetului) şi împreună cu care am demarat în octombrie 2011 „Podul de Reviste” – sintagma îi aparţine lui Nicolae.
Evenimentul a avut loc pe 13 aprilie, sub egida Centrului de Cultură şi Arte „George Topîrceanu”, care a găzduit principalele momente ale zilei: o slujbă de pomenire a lui Eminescu şi a lui Nicolae Dabija, săvârşită de ÎPS Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, însoţit de mai mulţi preoţi, în faţa Monumentului lui Eminescu, expoziţia de fotografii „Eşti floare de dor, Basarabie!” realizate de Alecu Reniţă, vechi prieten şi colaborator al lui Nicolae Dabija (politician activ în anii ’80-’90, redactează acum de revista „Natura”, corespondenta basarabeană a revistei „România Pitorească”), o galerie de portrete de scriitori basarabeni realizate de Adina Romanescu, apoi, în sala de spectacole, sesiunea principală. Luări de cuvânt, un film-interviu cu Nicolae Dabija, recitare Nicolae Jelescu (Chişinău), melodii pe versuri de Eminescu, Grigore Vieru şi N. Dabija interpretate de Maria Mocanu (Chişinău), melodii vechi olteneşti interpretate de inimitabilul Ion Creţeanu (Craiova). Revista a acordat şi diplome „Suntem români şi punctum!” unor participanţi. (În fotografie, sunt pe scenă, după primirea diplomelor, de la stânga la dreapta, academicienii Mihai Cimpoi, senior al eminescologiei, Svetlana Cojocaru şi Constantin Gaindric, toţi trei din Academia de Ştiinţe a Moldovei, Gh. Păun, Mircea Dumitru, Ioan Dumitrache şi Florin Filip, din Academia Română. De remarcat că acad. M. Cimpoi este şi membru de onoare al AR, acad. Gh. Păun, I. Dumitrache şi F. Filip sunt membri de onoare ai AŞM, iar Svetlana Cojocaru şi Mircea Dumitru sunt vicepreşedinţi ai celor două academii.) Au fost prezenţi în sală numeroşi colaboratori şi prieteni ai revistei, scriitori, ziarişti, artişti plastici, oameni de cultură din multe localităţi, din Ţară şi din Basarabia.
După-amiază, a urmat o lungă sesiune de prezentare de cărţi şi reviste, în Sala de Consiliu a Primăriei.
Aşteptarea este ca, într-un viitor accesibil, asemenea Poduri să-şi piardă justificarea, prin simpla desfiinţare a sârmei ghimpate de pe Prut… Sunt convins că Nicolae Dabija lucrează pentru asta şi de acolo, de sus…
Gheorghe Păun