Cu siguranţă, cititorul ştie deja foarte multe lucruri despre Urmuz. Vreo trei ani s-a derulat în ziar rubrica „La Curtea lui Urmuz”, finalizată cu trei volume omonime, cuprinzând fiecare câte 77 dintre tabletele publicate aici. Chiar dacă rubrica nu se ocupa numai de scriitorul născut la noi – dar purtând toată viaţa indicaţia „Buzău” la finalul numelui, una dintre multele „picanterii” legate de viaţa şi opera personajului – o parte dintre texte i-au fost dedicate. Posibil astfel ca o parte dintre cititori să se fi sastisit de atâta Urmuz… Serialul care demarează aici va pune, programatic, „paie pe foc”: este explicit menit să vorbească permanent despre cele urmuziene, în contextul Anului Urmuz 2023, când se împlinesc 140 de ani de la naşterea şi 100 de ani de la moartea scriitorului.
Vreau însă să o afirm răspicat, încă de la început: Urmuz merită aniversat-comemorat cu mare pompă, iar pentru oraşul nostru este o ocazie unică de „ieşire în lume”, în cea literar-culturală în primul rând, dar şi turistică. Voi demonstra toate acestea, voi pleda, voi încerca să-i atrag spre urmuzofilie-urmuzomanie mai ales pe necunoscători, dar şi pe sceptici, ba chiar şi pe cei care au alergie la Urmuz, pentru că am întâlnit şi din aceştia. Nu oricine poate degusta opera lui Urmuz, pentru că este nevoie de o genă ludică pentru aceasta, de deschidere spre „lumi în dungă”, neeuclidiene ar putea fi o analogie, nearistoteliene ar fi mai potrivit, având legătură cu paralogica, cu bizarul, cu amuzamentul intelectual – toate acestea gratuite la prima vedere, cea grăbită, dar surprinzător, dacă nu chiar inconfortabil de semnificative, de adânci, la o lectură mai atentă.
Nu am nicio reţinere nici în a spune că Urmuz face parte din „brand”-ul oraşului, judeţului, României. Este un scriitor unic, important, influent, cu o operă redusă, dar de o originalitate uluitoare şi cu o posteritate impresionantă. Considerat precursor al avangardei, al multelor „isme” literare ale secolului XX. Unul dintre cei mai importanţi scriitori născuţi în judeţul Argeş – aproape necunoscut însă în oraş.
Atâtea nume mari ale culturii europene, inclusiv mulţi români, desigur, au scris atâtea vorbe mari despre Urmuz, că nu am nicio reţinere în privinţa afirmaţiilor dinainte. Am mai reluat în ziar asemenea aprecieri şi voi mai relua şi altele, menţionez acum doar câţiva semnatari: Eugen Ionescu, Stavros Deligiorgis, Vasile Voiculescu, Geo Bogza, Mihail Diaconescu, Nicolae Balotă, George Pruteanu, Giovanni Rotiroti, Domenico Jacono…
Multe evenimente sunt în plan pentru Anul Urmuz 2023. Majoritatea se vor desfăşura în oraş, altele la Bucureşti şi Ploieşti, cu participarea Academiei Române, a Uniunii Scriitorilor şi a Muzeului Literaturii Române, o parte fiind intrate şi în planul acţiunilor culturale ale Consiliului Judeţean Argeş pentru 2023. Le voi descrie cu mai multe amănunte, amintesc aici doar expoziţia internaţională de portrete şarjate ale lui Urmuz. Aveţi un exemplu alături – expoziţia (şi un album aferent) va conţine creaţii semnate de peste 150 de graficieni din peste 55 de ţări ale lumii.
Exact ceea ce spuneam: Urmuz este mai cunoscut în lume decât la Curtea de Argeş… Dar situaţia se va schimba în anul în care intrăm. Anul Urmuz!
Gheorghe Păun