Monthly Archives: April 2022

Să continuăm a căuta „priviri în viitor” în opera lui Urmuz. La viitor, al omenirii întregi de-a dreptul, se referă şi finalul „epopeii” „Fuchsiada”, „poem eroico-erotic şi muzical, în proză”: deşi Fuchs dispare „pentru totdeauna în mijlocul naturii măreţe şi … Continue reading →

Pentru ca suntem în martie, pentru că martie este luna în care s-a născut Urmuz, să mai zăbovim asupra lui şi a scrierilor lui, plecând de la considerarea sa ca „înaintemergător” al literaturii, un „profet” al noii literaturi, dar extinzând … Continue reading →

În cele ce urmează, m-aş depărta puţin de cărţile Profesorului, apropiindu-mă mai mult de scrierile lui Urmuz, cu două propuneri, le-aş zice, de cercetare. Prima şi cea mai la îndemână: de căutat paradoxuri în„schiţele şi nuvelele… aproape futuriste” (aşa se … Continue reading →

De fapt, titlul anterior este restrictiv, Solomon Marcus (1 martie 1925 – 17 martie 2016) era prea multi- şi trans-disciplinar, iar Urmuz se pretează la atât de numeroase abordări, că între cei doi se pot stabili multe alte punţi, iar … Continue reading →

Se ştie că Urmuz a fost coleg de liceu, la „Gheorghe Lazăr”, în Bucureşti, cu alţi doi buzoieni care au ajuns nume solide ale literaturii române, Vasile Voiculescu şi George Ciprian, al doilea, actor (şi regizor) de meserie, dar cunoscut … Continue reading →

A existat o asemenea revistă – şi ea a fost readusă la viaţă de curând şi continuă să apară. Seria dintâi a fost înfiinţată în ianuarie 1928, deci la patru ani şi două luni de la sinuciderea lui Urmuz. Se … Continue reading →

Am schimbat puţin titlul unei expuneri radio (din 5 mai 1933) a lui Vasile Voiculescu, care avea titlul „Despre scriitorul Urmuz”. Textul a fost reluat şi în volumul „Articole vorbite”, ediţie îngrijită şi prefaţată de Victor Crăciun, Cartea Românească, 1974, … Continue reading →

Este vorba, desigur, despre celebra „Cronicari”, numită fabulă de Urmuz, adesea considerată antifabilă de criticii literari, dar prefixul anti- e doar o improvizaţie, aici avem un „miticism”, o „parodie a parodiei” (termen-cheie în cărţile „Urmuz sau despre paradox” ale profesorului … Continue reading →

Reamintesc că este vorba despre Memorii [Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950)], Editura Albatros, Bucureşti, 2000, cu o prefaţă de Nicolae P. Leonăchescu, un volum de 378 de pagini. Încep prin a relua, de la pag. 64, rândurile … Continue reading →

În principiu, serialul de faţă se referă la Urmuz doar ca… DOP (denumire de origine controlată) sau IGP (indicaţie geografică protejată), desigur, fără să se garanteze calitatea, ca în cazul vinurilor, ci doar „trasabilitatea”. Apropierea Anului Urmuz 2023 atrage însă … Continue reading →