Urmuz văzut de Pedro Ribeiro Ferreira, Portugalia
Presupun că cititorul cunoaşte mare parte dintre lucrurile care deja s-au finalizat în pregătirea Anului Urmuz 2023, dar tot mai amintesc o parte dintre ele, cele cu vizibilitate locală – fără a mă mai referi, de pildă, la amenajarea mormântului lui Urmuz de la Cimitirul Bellu, scoaterea lui din starea de maidan abandonat. Fotografia mormântului şi, mai ales, a splendidei coloane cu îngeraş, au apărut în expoziţia organizată în martie trecut la Centrul de Cultură şi Arte (CCA) – şi astfel am menţionat deja una dintre realizările anului 2022. Fotografia monumentului se găseşte şi în interiorul cafenelei „La Urmuz”, supranume de acum al „terasei” „No Comment” – am amintit astfel a doua importantă realizare, dar despre ea voi vorbi mai pe îndelete într-un număr viitor. În expoziţia menţionată apare şi desfăşurarea coloanei, cu cele 16 nume inscripţionate pe ea la vedere, performanţă tehnică a autorului expoziţiei, mereu entuziastul fotograf Ducu Gheorghiescu.
De departe însă cea mai importantă realizare a anului 2022 este monumentul Urmuz, operă a sculptorului Radu Adrian, cel care a dăruit oraşului şi bustul lui Eminescu, instalat cu câţiva ani în urmă în parcul din faţa CCA. Nu-i mai amintesc acum pe sprijinitorii proiectului (financiar, logistic, moral), i-am menţionat pe cei care nu au dorit neapărat să rămână anonimi la ceremonia de dezvelire, la început de august, la mijloc de Zile ale Municipiului. Îndatorarea pentru toţi rămâne însă constantă.
O realizare mai puţin vizibilă au fost cărţile „urmuziene”; au fost mai multe, variate şi de tot interesul, le voi prezenta curând şi pe acestea.
Trec la ce urmează a se face, la planuri. Unele deja puse în practică, dar încă nedezvăluite. Insigna cu chipul lui Urmuz (cel „standard”, din 1915) a fost distribuită deja la expoziţia din martie 2022. Este turnată şi Medalia Urmuz 2023, dar, cum indică numele, abia anul acesta „va fi scoasă în lume”.
Mai precis, va fi acordată participanţilor la Simpozionul Urmuz 140-100, ce va avea loc la Curtea de Argeş, între 17 şi 19 martie 2023, precum şi unui număr de urmuzologi, autori de cărţi sau de articole de profil, celor cu contribuţii la promovarea imaginii scriitorului.
Simpozionul va fi internaţional, cu participanţi din România, Basarabia, Croaţia, Italia, Franţa, Israel/SUA, poate şi Ungaria, Spania şi Cehia, dar cu toţii vorbind româneşte – ceea ce, desigur, are de a face cu pasiunea comună pentru Urmuz.
Cu prilejul simpozionului, două alte evenimente majore vor avea loc: o expoziţie cu portrete ale lui Urmuz, de peste 180 de graficieni din peste 60 de ţări din toată lumea (iniţiatorul şi organizatorul întregii acţiuni este dl Nicolae Ioniţă, din Ploieşti, care are la activ şi alte expoziţii anterioare similare, despre Eminescu, Caragiale, Brâncuşi etc.) şi o seară de teatru, cu reprezentarea piesei „Urmuz” de Valeriu Butulescu. Am mai vorbit despre dl Butulescu în ziar, ca autor de aforisme, i-am prezentat pe scurt şi cele trei piese apărute într-un volum din „Biblioteca revistei Curtea de la Argeş”. Expoziţia va fi însoţită şi de un album, realmente de colecţie, de redactarea căruia se ocupă tot dl Ioniţă.
Apropo de cărţi de colecţie: s-a tipărit, dar nu s-a distribuit încă, o carte unică, într-un tiraj de 100 de exemplare numerotate, dar nu-i dezvălui decât titlul – „Pâlnia şi Stamate x 24”, pentru că merită o discuţie separată. Atenţie, aşadar, colecţionari!
Şi, desigur, mai sunt şi altele în plan, dar le voi anunţa la timpul potrivit…
Gheorghe Păun