Sau, nesfârşit şi indiscret internetul. „Dacă nu eşti pe web, dacă Google nu te poate găsi, nu exişti…” Şi, consecinţă imediată, exişti cu atât mai din plin cu cât Google cel miraculos de rapid te ciber-depistează de mai multe ori – chiar dacă uneori din eroare/confuzie (personal, am noroc că maseurul Clubului Rapid se numeşte la fel ca mine, împreună „existăm” din plin, punând mână de la mână ajungem aproape la un milion de pagini web, depistate în 0,28 secunde; informatica sau fotbalul? pelicanul sau babiţa).
E clar ce urmează: căutarea după „urmuz”. Nu aveam nimic urgent de făcut (lucru rar…), eram curios, am tastat. „Numai” 113000 de intrări. Urmuz n-a jucat fotbal – făcea excursii prin Bucegi, a găsit Ducu Gheorghiescu relatări prin ziarele vremii, despre alte sporturi nu avem ştire (tirul cu pistolul nu se pune, regulamentul nu era bine stabilit pe vremea aceea, iar Mitică tot nu l-ar fi respectat…). Biografii, publicaţii, spectacole, Anul Urmuz, expoziţii, timbrele de la Romfilatelia şi asteroidul şi, desigur, multe referiri nesemnificative – ştiam cam tot ce apărea pe primele ecrane. Am insistat însă şi răsplătit am fost: la un moment dat a apărut… Urmuz Mădălina! Treabă serioasă: „Judecătoria sectorului 4 Bucureşti a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii (sic!) cu nr… din… 2023 pe numele numitei… în vârstă de 22 ani, fiind condamnată la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru infracţiunea de furt”. Născută în sectorul 4, dar cu locuinţa în sectorul 3. Alături, o poză: ochi negri, păr negru, ten idem.
Mă întreb, vă întreb: de unde vine acest nume de familie? Vasile Andru spunea că „urmuz” înseamnă „fecale” în limba romani, idiom la care mă duce gândul privind poza tocmai descrisă. Bizar-urmuziană este situaţia, fără o consultaţie de specialitate nu am cum mă dumiri. Urmuz = mărgele mai înţeleg, dar ce spune V. Andru…
Iar lucrurile sunt şi mai complicate, pentru că dl Google este darnic, insistă: în „Lista cu ordinea de prioritate ce cuprinde cererile depuse şi actualizate în anul 2020 în vederea atribuirii unei locuinţe sociale”, pusă în consultare publică de Primăria Sectorului 4 la începutul anului 2021, la poziţia 64 o găsim pe Urmuz Lăcrimioara-Mihaela. Informaţii publice, „la distanţa unui click”, nu e nicio indiscreţie în a le consemna. Ba chiar adaug: prin 2021 găsim numeroase ştiri sportive în „Delta”, „cotidianul de Tulcea fondat în anul 1887” (pe vremea când Demetru se numea încă Dimitrie, avea patru ani şi locuia la Curtea de Argeş!) sub semnătura Nicoleta Urmuz.
La o căutare directă după „Nicoleta Urmuz”, primesc tot ştiri din Tulcea, dar, ca bonus, şi Alina Urmuz, Finance Business Partner, aparent din Bucureşti.
Nu „exist” pe Facebook, nu pot explora prea departe, dar Google e încă binevoitor – sper ca nu are un drăcuşor ChatGPT pe aproape, care face pe deşteptul (folosesc termenul în alt sens decât ca sinonim pentru „inteligent”, fie-i inteligenţa şi artificială), livrându-mi exact ceea ce caut, chiar dacă nu există pe internet… Drept care tastez la întâmplare diferite posibile prenume – am noroc aproape din prima, cu „Urmuz Ion”! La https://soundcloud.com/ion-urmuz se porneşte o… manea. Antrenantă ca ritm şi banal-jenantă ca text ca orice manea. O blasfemie, dacă ne reamintim că Urmuz era un rafinat muzician. Sau poate am dat de un omagiu sui generis…
O ultimă menţiune, doar pentru că este „la temă”: la Bookfest 2023, Standul ICR a găzduit „instalația audio Cutia Neagră”, prin intermediul căreia au putut fi ascultate, „în lectura unei voci generate de AI”, texte semnate de mai mulţi scriitori, o parte avangardişti, unul dintre ei fiind Urmuz. Sunt curios cum sună „Cronicari” cu dicţie AI, încerc să aflu…
Gheorghe Păun